8 septembrie 2013

8 septembrie 2013

–          Şi ce-ai făcut la curs?

–          Nu ştiu. Adică a fost destul de năucitor. Pe de-o parte mi-a răspuns unor întrebări, pe de alta mi-a ridicat o tonă de alte întrebări. Am plecat cu senzaţia că am primit multe informaţii, că altele mi-au fost confirmate, dar n-aş şti acum să le ordonez acum în niciun caz.

–          Şi asta e bine sau e rău?

–          Nu e nici bine, nici rău. E altceva. Altfel.

–          Ei, atunci sună a bine, a noutate, a schimbare. Eşti în ton cu moda.

–          Ce modă?

–          Ei, glumeam! Nu vezi că totul e în schimbare? Şi la noi şi-n lumea-ntreagă?

–          Dacă e s-o iei aşa, schimbări se petrec în fiecare clipă.

–          Ha! Deja ţi-ai schimbat atitudinea mentală!

–          De ce spui asta?

–          Păi, nu spuneai tu înainte că nu poţi accepta schimbarea situaţiei tale, că nu vrei să renunţi, că nu accepţi această schimbare la el? Sau e doar o chestie spusă aşa, ca urmare a cursului? O dâră tot la nivel mental?

–          Mda, nu pot să spun că am acceptat, dar măcar m-am deschis şi m-am hotărât să vreau să accept. Ceea ce mi se pare un pas înainte.

–          Aşa şi este. Un pas mic către mai mulţi paşi mari.

–          Serios! Eu vorbesc serios. Chiar am simţit că vreau să scap de toate chestiile astea din mintea mea, să mă eliberez din chingile în care singură m-am legat. Cred că asta am înţeles cel mai bine: că mă ţin legată şi blocată pentru că aşa vrea mintea mea. Iar eu nu sunt doar mintea. Am simţit asta, am trăit-o! Am făcut un exerciţiu, o meditaţie, şi am simţit, înainte să gândesc, înainte să procesez cu mintea, că eu sunt şi altceva. Şi-am mai simţit o linişte, o stare de împăcare pe care nu-mi aduc aminte de când n-am mai simţit-o!

–          Ei, bravo! Dacă ai trăit măcar câteva clipe de pace, de linişte, de împăcare, de lipsă de griji, deja ţi-ai mai adăugat o zi firului vieţii tale. Şi eu am trăit chestia asta când am făcut cursul şi pe mine chiar asta m-a frapat: cât de simplu este totul. Cât de uşor poţi ieşi din iureşul minţii şi cât de bine e să te întâlneşti cu tine!

–          Da, cred că despre asta e vorba. Să ne întâlnim cu noi înşine. Dincolo de gânduri, vorbe, cuvinte, acţiuni, să ne regăsim pacea şi bucuria de a trăi.

–          Deja ai învăţat multe la curs! Spor la lucru!

–          Mulţumesc! Asemenea!

©danielamariamarin

Advertisements

About daniela marin

om human
This entry was posted in Dialogul de azi. Bookmark the permalink.