11 octombrie 2013

11 octombrie 2013

–          Da’ chiar! Să vindem tot! De ce nu? Să vindem toţi şi să ne mutăm în Bali! Dacă vindem aur, cupru, wolfram, uraniu, sare şi alte minerale, vindem şi pământ de anul viitor, şi păduri, şi ape, şi gata! Facem bani si putem deveni noi investitori în Bali! Şi e cald, şi bine, şi …

–          O să fim cam înghesuiţi, că ăia îs cam 4 milioane în 5 mii de km pătraţi, şi noi am pleca vreo 17 milioane din 238 de mii de km pătraţi!

–          Ei, lasă că poate n-or vrea toţi românii să meargă pe-o insulă amărâtă! Unii s-or duce pe Coasta de Azur!

–          Da, şi alţii pe-aia de fildeş! Nu ştii că românii, deşi nu se inţeleg între ei, se atrag unii pe alţii în orice colţ al lumii?

–          Mă, da io ştiu că nu prea mai e mult de vândut, şi dacă mai şi regionalizează ţara, şi mai întrăm şi-n Schengen, gata cu graniţele, gata cu naţiunea. Aşa că, ce să rămânem noi ca proştii să ne uităm la paşapoarte, că azi-mâine, îşi pune americanu’ steagul lui în ograda cumpărată de la nea Vasile, îşi pune şi israelianul steagul lui pe muntele cumpărat de la stat, şi-l mai pune şi italianul pe pădurea cu mistreţi, vine şi ungurul şi zice că tot miezul ţării e al lui, vine bulgaru’ şi zice că Dobrogea toată şi juma din Muntenia a fost a lui şi îşi mai aminteşte şi rusul că s-a bucurat cândva de mai mult…

–          Şi să vezi că ne dă tezaurul înapoi ca să-şi facă casă la Piatra Neamţ!

–          Ha, ha! Să vezi că tu eşti prost, că el şi-a făcut deja!

–          Dacă zici tu, io nu te mai contrazic. Io nu mai contrazic pe nimeni, mă, că am văzut că nu iese nimic cu contrazicerea asta. Adică unii zic, alţii sunt contra şi treaba merge în continuare. Nimic nu se schimbă, in afară de vorbe şi haine.

–          Păi, da, că moda se schimbă cam des. Da’ se tot întoarce, asta e avantajul să păstrezi hainele de la părinţi.

–          Da’ mă, da’ am păstrat hainele şi n-am păstrat casele, pământurile… S-or răsuci pe unde-or fi şi Mihai Viteazu şi Cuza şi care or mai fi vrut să adune la un loc ţărişoarele alea.

–          Eu cred că de-aia nici nu ţine, că ţine fiecare la istoria lui. Ăla că-i moldovean, ăla că-i ardelean, altu’ că-i muntean… da’-n curând o să fie toţi cetăţeni europeni. Adio stat suveran, independent, adio naţiune!

–          Păi, deja e aşa . Nici nu trebuie să te mai uiţi în viitor. Dacă tu, în ţara ta, nu poţi să faci cum vrei, pentru binele tău că vine altu’ şi te-nvaţă cum e mai bine pentru tine, vine cineva şi-ţi dictează, ca dictatul de la … unde a fost ăla… băi, ce lapsus am!

–          Roma!

–          Nu, băi, incultule! Viena! Bine c-ai zis Roma, că mi-am amintit de latinitatea noastră versus maghiaritatea şi germanitatea noastră.

–          Lasă, mă, bine că eşti tu cult. Cultul te-ajută.

–          Cultura, ai vrut să zici!

–          Pe tine te-ajută cultul, că e mai ieftin! Hahaha!

–          Auzi, nu face mişto de mine!

–          Nu fac, mă! Io aşa cred, că noi avem multe culte şi culţi şi puţină minte. Că mintea se dezvoltă trăind. Ăi de citesc doar prin cărţi, nu mai au cum înţelege pâinea pe care o mănâncă. Şi de-aia, ce le mai trebuie lor suveranitatea statului, graniţe, păstrarea neamului… Las’că astea or fi lucruri care limitează şi pun bariere multiculturalităţii europene şi evoluţiei spirituale. De ce să păstrăm totul pentru noi? Las’să dăm, c-aşa vom fi mai fericiţi. De ce să ne mai pese de naţiunea şi naţionalitatea română? Că şi-aşa e murdărită de sângele lebedelor. Mai bine uităm, o lăsăm să devină minoritară până vindem toată ţara şi atunci să vezi ecumenism şi pace şi într-ajutorare şi iubire mare, generală!

–          Mă, să ştii că poate chiar aşa e! Poate e şi asta un fel de-a evolua. Fără graniţe, fără limite, fără delimitări, asta e ţara mea, asta e ţara ta, asta e limba mea, asta e limba ta… A mea e mai frumoasă…

–          Sigur că da! Exact aşa! Mai puţin valabil şi pentru naţiunile puternice şi conducătoare. Ele se vor păstra cât mai bine cu putinţă şi se vor extinde, până-n prispa ta!

–          Hai, mă, lasă! Că n-o fi negrul aşa de negru!

–          Nu! O fi alb! Pe dinăuntru!

–          Să ştii! Chiar aşa şi e!

–          Hai, gata! Ţi-ajunge! Ai vândut ţara, ţi-ai cumpărat cărţi, şi-acu-mi vorbeşti mie din ştiinţe. Hai să bem o bere, două, trei, că poate ne vine cheful de viaţă, că de vorbe mi s-a aplecat!

–          Hai, că bine zici!

©danielamariamarin

Advertisements

About daniela marin

om human
This entry was posted in Dialogul de azi. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s