2 februarie 2014

2 februarie 2014

–          Când vântul începe să bată, pune în mişcare lucrurile, cele fizice, dar şi pe cele subtile, urneşte din loc particulele aşezate sau înfăşurate leneş în jurul cine ştie cărei case, spirituale sau fizice.

–          Ce vrei să spui?

–          Vântul schimbării suflă peste Pământ şi forţează lucrurile care-au stat prea mult în acelaşi loc să se urnească, să se mişte de-acolo, să se deplaseze, să facă o schimbare sau pur şi simplu spulberă tot ceea ce nu are o fundaţie solidă.

–          Aşa şi?

–          Locurile, treptele, casele spirituale sunt şi ele măturate, zgâlţâite, împinse să-şi verifice durabilitatea, autenticitatea.

–          Nu prea înţeleg.

–          Verifică-ţi cu atenţie credinţa-casa spirituală. Mai ţii minte povestea cu cei trei purceluşi şi lupul? Fiecare dintre cei trei purceluşi şi-a construit câte o casă. Unul şi-a făcut-o din paie, a terminat-o repede ca să aibă timp de distracţie. Al doilea şi-a făcut-o din nuiele şi paie. Şi el a terminat-o destul de repede ca să aibă timp de distracţie împreună cu fratele său, cu primul purceluş. Cel de-al treilea îşi construia casa din cărămizi, încercând să-şi convingă fraţii că nu era bine ce făceau ei, că distracţia s-ar putea să-i coste. Ceilalţi doi râdeau de el, dar a suportat ironiile şi batjocura lor cu tristeţe, detaşându-se de ei, văzându-şi în continuare de treaba lui. Nimic nu l-a convins că ar trebui să renunţe la construcţia lui, nici glumele, nici dansul şi veselia celorlaţi doi, nici măcar oboseala. La un moment dat, a venit lupul cel flămând la primul purceluş care, bineînţeles că s-a zăvorât repede în casa lui de paie. Dar a-nceput lupul să sufle şi toate paiele şi-au luat zborul. Primul purceluş a fugit şi s-a adăpostit în casa celui de-al doilea. Lupul a venit după el şi iar a suflat, şi a suflat, şi a dărâmat şi-a doua casă, cea de nuiele. Astfel, cei doi purceluşi grăbiţi să-şi termine casele pentru a se bucura de vară, s-au văzut nevoiţi să alerge la casa celui de-al treilea, să-l roage să-i ierte că l-au batjocorit şi să-i ajute, să-i salveze. Ei care râseseră de el toată vara, că pierde timpul de joacă şi distracţie cu cărămizile şi mortarul lui, acum îşi cereau iertare şi se tânguiau pe la uşa lui să-i lase înăuntru. Şi i-a primit până la urmă, căci şi aici a venit lupul şi-a suflat, şi a suflat, şi a tot suflat, dar pereţii casei nu s-au mai spulberat. Multe asemenea case se vor spulbera în bataia vântului schimbării. Atât am vrut să spun, să fii atent.

–          ©danielamariamarin

Advertisements

About daniela marin

om human
This entry was posted in Dialogul de azi. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s