4 martie 2014

4 martie 2014

–          De ce mi-ai luat plăcerea de-a citi “pastilele” tale în fiecare dimineaţă? Mie îmi fac bine! M-au ajutat să lucrez cu mine, să-mi pun întrebări, să verific în mine, să-mi caut teme şi lecţii de făcut! De ce nu mai scrii?

–          Ca să nu devii dependentă de pastile!… Glumesc şi nu glumesc. Până la urmă, dependenţa se insinuează în noi cu-atâta delicateţe încât nu avem cum să o descoperim la timp. Iar eu m-am obşinuit, din când în când, să verific lucrurile, să verific dacă s-au format alte dependenţe, dacă s-a pierdut bucuria, dacă eul mimează ceva în timp ce sufletul pretinde adevărul. Verificările astea mi se par de bun simţ. A ne opri din repetiţia aceloraşi lucruri şi a ne întreba dacă nu cumva am picat în rutină, dacă nu cumva am alunecat pe lângă adevăr şi bucurie este vital pentru autenticitatea vieţii noastre. Adevărul eliberează, de aceea aduce cu sine şi o stare de uşurătate, de seninătate şi bucurie.

–          Întotdeauna?

–          Întotdeauna. Oricât de greu ar putea fi când afli un adevăr neaşteptat, până la urmă el îţi dă pacea necesară, curăţă lacul de orice frunze moarte sau gunoaie si astfel  lacul   redevine o oglindă perfectă pentru cer.

–          Bine, şi azi? De ce scrii azi?

–          Pentru că este 4 martie, pentru că ziua aceasta are o importanţă deosebită atât pentru mine, cât şi pentru alţi oameni care au trecut prin experienţa cutremurului din 1977 si pentru ţară, in general. Au plecat atunci dintre noi mari artişti, unii la început de carieră, cum a fost talentatul pianist Tudor Dumitrescu, alţii mari artişti consacraţi. Au murit peste 1300 de oameni numai în Bucureşti. Au pierit monumente, clădiri istorice. Rănile lăsate în energia capitalei nu s-au vindecat nici acum. Cei trei de şapte s-au aliniat şi au fulgerat România într-un deceniu al marilor revelaţii. În anii ’70 s-au coborât multe informaţii pe Pământ. Mulţi oameni au primit conştient sau mai puţin conştient, şi in funcţie de vârstă, şi-n funcţie de menire, informaţii extrem de preţioase despre Lumina ce suntem, despre adevărul universului, despre unde, frecvenţe, matrici şi cristale. De ce a primit ţara asta o atât de  mare cantitate de energie încât a produs un cutremur de 7,7 grade, nu aş putea să-ţi răspund fără a naşte cel puţin îndoiala în mintea ta, dacă nu refuzul. Şi, crede-mă, îndoiala nu te-ar afecta prea mult, spre deosebire de refuz.

–          Şi, adică, ţara noastră este marcată de cifra şapte? Că şi anul ăsta e un şapte, nu?

–          Este un mare şapte! Dar nu vreau să ne-nvârtim în jurul cifrelor. Mai bine ne-am aduna în jurul iubirii de Dumnezeu şi de neam şi de ţară. Restul este efemer şi se poate schimba din iubire, cu iubire, pentru iubire. Depinde de frecvenţele pe care le trimitem noi, pe care le emanăm noi. Acelea sunt importante pentru că atrag un răspuns pe măsură. Dacă te uiţi la cineva cu iubire necondiţionată, fără de supoziţii ascunse sau prejudecăţi, dacă îi permiţi să fie aşa cum este şi-l respecţi, şi-l recunoşti că este fiu de Dumnezeu, unda pe care o trimiţi odată cu privirea ta, îţi va arăta adevărul. Dacă te uiţi cu furie ascunsă, cu invidie, cu gelozie, stând la pândă, aşteptând un moment prielnic pentru a-ţi satisface aşteptările tale, ceea ce tu crezi de fapt despre acea persoană, ceea ce te roade pe tine pe dinăuntru, atunci exact asta va veni înapoi la tine. Atâta doar că Dumnezeu îţi dă şi ocazia de a-ţi satisface aşteptările, dar şi,  mai târziu, ocazia de a trăi pe pielea ta ceea ce era ascuns sub ea. Îţi arată cam ce ai făcut de fapt, mai ales atunci când judeci pe altul. La cât ne judecăm noi unii pe alţii, la câtă pizmă şi falsitate s-a adunat în ultimii ani în ţara asta, mai ales la nivel de conducere, s-ar putea să vedem roadele acestor falsităţi, acestor furii ascunse sau nemanifestate.  Dacă ne scuipăm conducătorii, dacă aruncăm doar cu pietre, ce ar putea să scoată din ei, cum ar putea răspunde oamenii ăştia, de-acum şi de oricând? Si dacă nu avem alţii mai buni, tot din cauza asta nu avem. Dincolo de falsuri, de nivelul intelectual, moral, spiritual, de capra vecinului, dincolo de inşelătorii şi frustrări personale ivite dintr-o neinţelegere şi neştiinţă ce se perpetuează din păcate, se află aceste legi fundamentale ale universului. Ce meriţi, aceea primeşti. Ce ai nevoie, aceea ţi se dă. Trădarea este otrava principală din sângele nostru. In strânsă apropiere cu minciuna. Indiferent dacă iţi place sau nu. Pământul ăsta nu-i al nostru şi nici al copiilor noştri. Noi suntem nişte chiriaşi temporari. Dar dacă greşim faţă de energiile străvechi, dacă aducem atingere substanţei primordiale, va trebui să plătim daunele. Şi-n ultima vreme am tot greşit.  

–          Adică vine vremea plăţilor?

–          Cam aşa.

©danielamariamarin

Advertisements

About daniela marin

om human
This entry was posted in Dialogul de azi. Bookmark the permalink.

One Response to 4 martie 2014

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s