30 iulie 2015

– Cam aşa stau lucrurile: tu crezi că ştii. Că adevărul este cu tine, în tine. Vine cineva, priveşte cu ochii săi, şi-ţi spune: “Oh, dar nu este deloc aşa cum vezi tu!” Prima reacţie este de respingere. Adicătelea cum să n-ai tu dreptate? Ce, eşti mai prost, mai orb? Tu ştii mai bine ca oricine altcineva care este adevărul. Că doar nu trăieşte persoana aia în tine. Tu trăieşti în tine, cu tine. Aşa că, să te lase în pace! Ca să nu mai vorbim că şi alţii ca tine ştiu la fel. Nu tu eşti anormal, ci ăla, singularul ăla care a îndrăznit să-ţi tulbure confortul!

– Dacă totuşi te întrebi de ce a văzut acea persoană altfel decât tine, dacă te-apuci de scormonit, de căutat explicaţia pentru această diferită reflectare, începi să dai de alte ziduri care se opun, ţi se opun chiar ţie. Aceleaşi dovezi pot fi văzute sau nu. Legăturile dintre piesele astea de puzzle se fac sau nu se fac în funcţie de intenţia fundamentală. Depinde ce urmăreşti, nu-i aşa? Urmăreşti să găseşti dreptatea ta sau adevărul! Cauţi argumente de întărire a poziţiei tale sau cauţi să verifici dacă nu cumva ţi-a scăpat ceva din vedere. Nu-i greu să găseşti ce cauţi. Sau, altfel spus, găseşti ceea ce vrei să găseşti. Pentru restul nu ai ochi.

De ce crezi că se spune că un maestru vede în sufletul omului şi nu în mintea lui? Că sunt atâţia antrenaţi să vadă gândurile, slăbiciunile, să vadă cum şi în ce fel ar putea să capete un ascendent asupra ta, să te controleze mai bine? Vorba ‘ceea, cine îţi cunoaşte punctele vulnerabile, cunoaşte şi calea de-a te face să joci cum îţi cântă, tare sau în şoaptă. Dar dacă îţi cunoşti şi-ţi recunoşti tu aceste delicate călcâie ale lui Ahile, nu mai e la fel de simplu să mai fii manipulat. Vei şti întotdeauna că anumite lucruri, cele care îţi hrănesc chiar aşteptările sau vulnerabilităţile tale, trebuie privite cel puţin cu atenţie.

De-aceea, cunoscându-te pe tine, cucereşti şi cunoşti întreaga ta lume! Devii stăpânul ei. Şi dacă vrei să greşeşti, greşeşti, dar conştient! Este o alegere a minţii, a eului care s-a înţelepţit sau nu, dar măcar a devenit mai inteligent şi mai atent în observarea evenimentelor vieţii sale, ba chiar şi mai întărit în voinţa sa.

De fapt, singurul lucru important este Lumina Sufletului, sau energia. Lupta asta continuă se dă pentru energie, de fapt. Pentru energia-informaţiile-puterea sufletului.

– Baiu’ e ăsta: cine e mai puternic, sufletu’ sau eul? Ce tot atâta diferenţă? Sunt diferite sau nu? Să pună cineva mâna pe sufletu’ ăsta şi să mi-l arate! Na! Şi să mă lase-n pace cu toate fanteziile astea că io vreau să trăiesc bine! Să trăiesc cum vreau io! Io sunt stăpân pe viaţa mea!

– Eşti?

IMG_20150719_155807

Advertisements

About daniela marin

om human
This entry was posted in Dialogul de azi and tagged , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s